Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe înfasurari imobile , între care are loc un transfer de energie electrica , si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ , la o retea secundara tot de curent alternativ . Transformatorul are rolul de a transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea , intensitatea curentului si uneori numarul de faze ) dupa necesitati Modificarea parametrilor puterii(energiei)de curent alternativ este impusa de necesitatile de utilizare a acesteia de catre diversi consumatori . Alimentarea consumatorilor de joasa tensiune de la retelele de înalta tensiune impune folosirea transformatoarelor . Elementele constructive de baza ale unui transformator sunt miezul magnetic si înfasurarile dispuse pe acest miez . Transformatorul monofazat contine o înfasurare care primeste putere (energie) de la retea , numita înfasurare primara si o infsurare secundara , care transmite putera (energia)unui circuit exterior.Ambele înfasursri sunt dispuse pe un miez magnetic comun .
Schema de principiu a transformatorului monofazat
1 - înfasurare primara ;
2 - înfasurare secundara ;
3 - miez magnetic ;
4 - linie a cîmpului magnetic care formeaza fluxul util ;
5 - linie a cîmpului magnetic care formeaza fluxul de scapari al înfasurarii primare ;
6 - linie a cîmpului magnetic care formeaza fluxul de dispersie al înfasurarii secundare .

Principiul de functionarea transformatorului
Transformatorul electric functioneaza pe principiul inductiei electromagnetice între doua ansamble de spire , asezate pe un miez magnetic comun .
Din relatia j = AB × cos a se observa ca , daca inductia B este o marime variabila si fluxul j este o marime variabila .
La transformatorul electric , fluxul magnetic variabil este o marime care caracterizeaza campul magnetic variabil produs de curentul alternativ care strabate ansamblul spirelor înfasurarii primare. Alimentînd înfasurarea primara A-X cu o tensiune u1 =U1 2 sin ?t, prin care w1 spire ale înfasurarii va circula curentul i1 .
Liniile de cîmp corespunzatoare fluxului creat de solenatia w1i1 a infasurarii primare se închid si prin înfasurarea secundara si induc o t.e.m. e2 , functie de numarul de spire ale w2 al înfasurarii secundare.
Daca la bornele a-x se conecteaza receptorul de impedanta Z, în înfasurarea secundara va circula un curent i2 , iar la borne se masoara tensiunea u2 . Putera instantanee u1i1 ,absorbita de la retea de înfasurarea primara , este cedata pe la bornele înfasurarii secundare unui receptor , dar cu parametrii u1 si i1 modificaai la valorile u2 si i2 . Daca tinem seama de pierderi , puterea transferata u2i2